Nucet

Nucet este un oraș mic din județul Bihor, Crișana, România, situat în partea de sud-est a Depresiunii Beiuș, la poalele de vest ale Munților Bihor, pe valea râului Crișul Băița. Orașul administrează trei localități componente: Nucet (reședință), Băița și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Declarat oraș pe 2 februarie 1956, Nucet a fost construit după cel de-al Doilea Război Mondial în jurul zăcăminților de uraniu descoperiți în zonă, devenind cel mai mic oraș din județul Bihor și al doilea cel mai mic din România.

Date Geografice

Coordonate geografice	46°29′03″ N, 22°33′41″ E
Altitudine	420–500 m
Județ	Bihor
Regiune istorică	Crișana
Suprafață totală	41,1 km²
Populație (2019)	2 080 locuitori
Cod poștal	415400
Fus orar	EET/EEST (UTC+2/UTC+3)
Prefix telefonic	0259
Localități vecine	Ștei, Vașcău, Beiuș, Băița, Băița-Plai

Relief

Orașul Nucet se află în estul județului Bihor, în zona de sud-est a Depresiunii Beiuș, la contactul cu ramurile vestice ale Munților Bihor (Munții Apuseni). Relieful este preponderent dealic, cu alțiuni ușoare care trec treptat în munți, la o altitudine medie de 420–500 m. Cursul principal de apă este Crișul Băița (afluent al Crișului Negru), pe alungul căruia s-au dezvoltat așezările. În perimetrul orașului se regăsesc forme de relief carsic remarcabile: ravena Groapa Ruginoasă și Peștera Porțile Bihorului, atracții naturale de interes geomorfologic și turistic.

Climă

Clima este temperate-continentală cu influențe montane, specifică zonei de premunți a Munților Apuseni. Iarneedle sunt reci și zăpada, cu temperatură medie iarnară sub 0°C, iar verile sunt răcoroase și umede. Precipitatiile anuale depășesc 900 mm, favorizate de orientarea văilor și proximitatea masivului Bihorului. Vântul dominant este de vest și nord-vest, aducând masi de aer umed atlantic. Condițiile climatice sprijină vegetația de pădure (feței, molid, esențiale) și practica sporturilor de iarnă în stațiunea Vârtop.

Populație și demografie

An	Populație totală	Români	Maghiari	Romii	Alte etnii
1880	807	-	-	-	-
1900	902	-	-	-	-
1930	779	-	-	-	-
1956	9 879	-	-	-	-
1966	2 768	-	-	-	-
1977	2 345	-	-	-	-
1992	2 531	-	-	-	-
2002	2 399	2 275	66	44	14
2011	2 165	1 916	74	80	95
2019	2 080	-	-	-	-

Populația a atins un vârf istoric de aproape 10 000 locuitori în 1956, odată cu dezvoltarea mineritului de uraniu, apoi a scăzut continuu după închiderea minelor (2009). La recensământul din 2011, etnia română reprezenta 88,5%, urmată de romi (3,7%) și maghiari (3,4%). Din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodoxi (79%), urmați de penticostali (5,2%), greco-catolici (3%) și romano-catolici (2,3%).

Istorie

Așezarea Nucet are o istorie recentă, fiind înființată și construită în întregime după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Interesul pentru crearea acestei localități a fost dat de bogatele zăcăminte de uraniu din zonă, exploatate inițial de armata sovietică prezentă ca armată de ocupație în România postbelică. Numele orașului provine de la pădurea de nuci situată la marginea localității. Localitatea a fost declarată oraș la 2 februarie 1956.

Istoria zonei este însă mult mai veche, legată de localitatea componentă Băița, atestată documentar prima dată în anul 1270. În secolul al XV-lea au început exploatările miniere de fier, aur și argint, iar după 1541 cele de cupru, molibden, bismut. În secolul al XVII-lea, la Băița au fost colonizați germani ca muncitori la mine. La mijlocul secolului al XVII-lea, minele au fost ocupate de turci și exploatate până în 1692, când Imperiul Habsburgic i-a alungat și a reluat dezvoltarea minieră din 1726. După o stagnare la sfârșitul secolului al XIX-lea, activitatea s-a reluat după 1900 cu creșterea cererii de bismut. Anul 1951 a adus descoperirea zăcăminților de minereu de uraniu de calitate superioară, ceea ce a determinat dezvoltarea accelerată a mineritului și nașterea așezării Nucet în jurul Băiței. Exploatarea uraniului a fost efectuată de societatea sovietică Sovrom Cuarțit (1952–1961), apoi de România până la închiderea minelor în 2009. Băița-Plai, a treia localitate componentă, a fost atestată în 1956.

Obiective turistice

Biserica ortodoxă din Nucet

Clădire religioasă construită între anii 1990–1994, situată în centrul orașului, reprezentând principalul loc de culte ortodox al localității.

Biserica romano-catolică „Sfânta Tereza” din Băița

Monument istoric din secolul al XVIII-lea, cu hramul „Sfânta Tereza”, situată în localitatea componentă Băița, martură a prezenței catolice mult secolare în zonă.

Biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Băița

Zidită între anii 1930–1933, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este un punct de referință al spiritualității greco-catolice din Depresiunea Beiuș.

Ravena Groapa Ruginoasă

Formație carsică naturală de tip ravenă, situată în perimetrul orașului, cu pereți verticali și adâncime semnificativă, atrăgătoare pentru iubitorii de geologie și turism de natură.

Peștera Porțile Bihorului

Peșteră carsică amplasată la granița orașului, cunoscută pentru concrețiunile sale spectaculoase și pentru importanța espeologică în Masivul Bihor.

Stațiunea de vântoase și sporturi de iarnă Vârtop

Sat de vacanță cu 72 de case, 13 pensiuni, hotel și motel, dispune de o pârtie de schi de 1 900 m lungime și trasee de drumeție montană spre peșteri și forme de relief carsic (Groapa Ruginoasă, Pietrele Negre).

Personalități

Abt Antal (1828–1902) — rector al Universității din Cluj, născut la Băița, fiul unui ofițer de mină german colonizat în zona minieră.

Bihari Sándor (1855–1906) — pictor de renume, născut la Băița într-o familie evreiască modestă, format la Viena și Budapesta, activ în Ungaria și România.

Andrău Gheorghe (1919–1978) — primar al localității Nucet, originar din Diasgyor-Peres (Ungaria), a condus comunitatea în perioada de consolidare urbanistică a orașului nou înființat.

Aron Mircea (n. 1952) — președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător, născut la Băița, absolvent al Facultății de Drept din București (1981), cu o carieră distinctă în magistratură.

Aron Mara-Octavia (n. 1957) — directoare la Fabrica de Confeții Arad, născută la Nucet, fiu al inspectorului de personal Aron Constantin Dimitriu și al contabilei Aron Aurelia.

Bogdan Teodor Petru (1940–2025) — colonel S.R.I., născut la Băița, absolvent al Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș, cu activitate distinctă în serviciile de informații române.

Distanța Stefănești - Nucet

Indicații rutiere Stefănești - Nucet